CALENDARUL
Examenului de bacalaureat naţional – 2014
Sesiunea august-septembrie 2014

14-18 iulie 2014 Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen
18-19 august 2014 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
18-19 august 2014 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
19-20 august 2014 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C
21-22 august 2014 Evaluarea competenţelor digitale – proba D
25 august 2014 Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă
26 august 2014 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
27 august 2014 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
29 august 2014 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
1 septembrie 2014 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
2-3 septembrie 2014 Rezolvarea contestaţiilor
4 septembrie 2014 Afişarea rezultatelor finale

Anexa nr. 1 la ordinul MEN nr. 4923/29.08.2013, privind organizarea
şi desfăşurarea examenului de bacalaureat - 2014

Facem menţiunea că rezultatele primei etape de bacalaureat pentru Liceul Teoretic „Ioan Petruş” Otopeni sunt următoarele:
86,2% promovare seria curentă şi 80% promovare seria curentă şi seriile anterioare.
Felicităm atât elevii, cât şi profesorii care i-au pregătit: Maria Gridan, Loredana Nicola, Maria Asanache, Andrei Alexandrescu, Ana Timotin, Cerasela Ciobanu, Daniela Vâlcu, Cristina Scutaru, Constantin Dinu, Aurelia Sibiceanu, Cătălina Neagu şi Andrei Trifu.
Cea mai mare medie a fost obţinută de eleva Maria Stoian, 9,62.

Liceul Teoretic „Ioan Petruș” Otopeni

Uneori, tocmai atunci când tragi omul de mânecă, i te agăţi de haină, i te încolăceşti disperat de picior, i te anini încăpăţânat de gât, îi bagi degetele în ochi să te vadă, îi strigi în timpan, îi torni pe gât licori de care nu îi e sete, îl îndopi cu orice de care n-are chef, îl îmbraci de ocazie, îi faci credit cu forţa, îi sari înainte cu „hello!” sau „cucu-bau!” după fiecare colţ, la orice pas, la orice oră din zi şi din noapte, ajunge să i se facă lehamite! Şi atunci, reclama se transformă în… antireclamă şi îşi sabotează, culmea, tocmai produsul pe care îl promovează.
Întortocheate sunt strategiile… „reclamagiilor” şi slabă firea celor ce se lasă ademeniţi. Se spune că reclama… vinde, că îţi intră în subconştient şi de acolo, ca un cariu perfid, cuibărit în mobile de lemn, „lucrează”.
Însă, de multe ori, şi dacă alegi să te protejezi de agresivitatea mercantilă, vigilenţa comercianţilor se strecoară în viaţa ta pe căi nebănuite. Desigur, putem considera dialogul de mai jos ca fiind fictiv, dar asta n-ar păcăli pe nimeni:
- Alo? Doamna X-ulescu?
Vocea profesionistă de agent de vânzări declanşează automat şi fără greş întrebarea:
- Ce doriţi să-mi vindeţi?
Deconspirarea surprinde, la capătul celălalt al telefonului fără fir, ca un duş rece, determinănd un comportament mascat:
- Vai, doamnă, dar se poate? De ce mă jigniţi? Eu vreau numai să vă spun... La mulţi ani de ziua dvs.!
Luând răspunsul ca pe o evidentă subestimare a inteligenţei personale, replica nu poate fi decât de genul:
- Domnule, fii serios, de ziua mea nu mă complimentez (era cât pe-aci să spun că nu mă pupăcesc) cu străinii, din principiu. Dumneata vrei doar să-mi vinzi ceva, dar pe mine nu-mă-in-te-re-sea-ză! I-o retezi scurt şi apăsat lupului cu blană de oaie.
Mare o fi fost dezamăgirea salariatului de la „Hop-ţop” care stătuse cu ochii pe ceas din zorii zilei, estimase înfrigurat orarul de trezire în zi aniversară şi îşi pregătise emoţionat vocea politicos-profesională care să mascheze abil intenţiile mercantile. Cum să-i retezi, scurt pe doi, orice elan? Cum să nu-i asculţi textul recitat robotic, despre beneficiile tigăilor teflonate, de ultimă generaţie, despre reducerile făcute special pentru tine, cel sărbătorit?

Citeşte mai mult...

George Coșbuc
(n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistriţa-Năsăud, azi Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud – d. 9 mai 1918, Bucureşti)

A fost primul mare poet dat românilor de Transilvania, fiind membru titular al Academiei Române din anul 1916. Poezia sa aparține patrimoniului cultural național și, deși este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările școlare sau populare, creația sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române.

NOAPTE DE VARĂ

Zările, de farmec pline,
Strălucesc în luminiş;
Zboară mierlele-n tufiş
Şi din codri noaptea vine
Pe furiş.

Care cu poveri de muncă
Vin încet şi scârţâind;
Turmele s-aud mugind,
Şi flăcăii vin pe luncă
Hăulind.

Cu cofiţa, pe-ndelete,
Vin neveste de la râu;
Şi cu poala prinsă-n brâu
Vin cântând în stoluri fete
De la grâu.

Citeşte mai mult...

A MURI CA UN NĂTÂNG - „MOARTEA LUI IVAN ILICI”

„Există cărți de care rămâi cumva îndrăgostit:crezi că le-ai uitat și totuși le duci atât de tare dorul... Sau cărți cărora le-ai presimțit miracolul, fără să le fi cunoscut vreodată.”

Doamna profesor Ioana Pârvulescu a avut inspirata idee de a include în cadrul elegantei colecții „Cartea de pe noptieră”, de la Editura Humanitas și acestă splendidă nuvelă a lui Tolstoi, „Moartea lui Ivan Ilici”. Mărturisesc că am achiziționat cartea cu ceva timp în urmă - influențat de înfățișarea sa grafică deosebită și pasionat fiind de literatura marilor scriitori ruși (Pușkin, Gogol, Dostoievski, Tolstoi, Soljenițîn), însă de-abia astăzi (15 iulie 2014) am apucat să o citesc în profunzime, pe îndelete, în tihnă, bucurându-mă (exact cum te bucuri, de pildă, de un vin bun); așadar, de data acesta, este vorba despre o bucurie a spiritului; despre acestă bucurie voi încerca să vorbesc în rândurile ce urmează, într-un limbaj ce se află la capătul unui proces de simplificare, căci, vorba lui Tolstoi, „nu există măreție acolo unde nu este simplitate.”
Întâia observație ce se cuvine făcută pe marginea aceste mici cărți (ca dimensiuni mică - 115 pagini, măreață în conținut!) este că Tolstoi se dovedește un remarcabil contructor literar, cu vocație de mare arhitect; nuvela răstoarnă o imagine puternic statornicită în ceea ce privește opera tolstoiană: aceea a unui creator interesat aproape în exclusivitate de specia romanului („Război și pace“, „Anna Karenina“, „Învierea“). Din contră, scriitorul rus se dovedește a fi un virtuoz și în genul nuvelistic, „Moartea lui Ivan Ilici “ având o perioadă de gestație de circa doi ani: 1884-1886. De altfel, ceea ce afirma odinioară Anton Holban -fermecătorul nostru prozator- în legătură cu nuvela (că acestă specie literară este superioară altor genuri, tocmai pentru că orice inegalitate de contrucție/structură poate fi eliminată datorită dimensiunilor reduse ale operei) se aplică perfect și în cazul lui Tolstoi: totul în acestă nuvelă este perfect, desăvârșit, aceasta având o construcție epică riguroasă și unitară.

Citeşte mai mult...

Cronologia nopţii de 21-22 decembrie 1989

În seara zilei de 21 decembrie, înfiinţează Comandamentul Militar Unic, din care fac parte şefii Armatei, Miliţiei, Securităţii şi Gărzilor Patriotice, Comandament condus de însuşi Ceauşescu. La ora 19.00, Ceauşescu dă ordin ca poetul Adrian Păunescu să fie adus pentru a se adresa populaţiei la televizor pentru susţinerea cauzei, dar acesta refuză invitaţia, conform mărturisirii şefului secţiei presă, Mitea. La ora 20.00, Ceauşescu este vizitat de către Ilie Verdeţ şi sfătuit să găsească o soluţie paşnică pentru a ieşi din criză. I-a propus să caute o înţelegere cu cei care sunt instalaţi la baricade la Inter, în faţa carora s-au mobilizat trupe. Pe la orele 22.30, Ceauşescu cere maşina să plece acasă în cartierul Primăverii, însă este sfătuit tot de Ilie Verdeţ să rămână în sediu deoarece străzile sunt pline de manifestanţi. Din ordinul lui Ceauşescu, programul la Televiziune din seara de 21 decembrie 1989 a fost altul decât cel din programul R-TV. După fiecare emisiune propagandistică erau difuzate chemări la calm. În cele aproape 3 ore şi jumatate de emisie, de la orele 19.00 la 20.22, au fost patru astfel de intervenţii. Nici serialul sovietic din acea seară „Punctul de întoarcere”, nu a mai fost difuzat, în locul lui fiind programete cântece patriotice revoluţionare.

Citeşte mai mult...

Piramida lui Dilts situează identitatea în zona mediană, sub apartenenţă şi spiritualitate/misiune şi peste valori, abilităţi,comportament şi mediu. Pot răspunde fără să mă gândesc la întrebarea unde mă aflu (mediu). Ce ştiu să fac (comportament) - îmi este facil să identific. Cum fac ce ştiu să fac (abilităţi) - pare a fi o chestiune simplă. Retorica mă va ajuta, cu siguranţă, să înşir, fără să clipesc, valorile în care cred. Succesiunea logică conduce la gândul că voi răspunde negreşit întrebării referitoare la identitate.
Cine sunt? Îmi amintesc primele confruntări cu această temă: Cum te cheamă? Monica… Ce eşti tu, fetiţă sau băiat? Fetiţă… Câţi ani ai? Doi ani şi opt luni! (până pe la 17-18 ani ţinem socoteala pe luni, uneori minţim vrând să părem mai mari. După, schimbăm strategia şi folosim tehnica economiilor în criză: avem creşteri negative!)... A cui este păpuşica asta? A mea!… Cine este doamna care te ţine de mână? Mama mea!... Astfel, am început să mă identific cu numele, sexul, părinţii, jucăriile pe care le aveam. Am continuat cu locul în care învăţam, unii profesori, prieteni, vacanţe, cărţi citite, muzica ascultată, haine. Am trecut prin a mă identifica cu rolurile mele: fiică, soră, soţie, angajată. Mi-am adăugat etichete cu fiecare nou mediu în care mă aflam şi cu fiecare nouă abilitate ce-mi cizela comportamentul.
Privind în jur, am observat, la mine şi la alţii, identificarea cu lucrurile de care ne folosim: haine, maşini, case, bijuterii. Sunt o raritate persoanele care să povestească, la o discuţie cu prietenii, că au făcut shopping la outlet sau second hand. Cu cât preţul plătit la achiziţionare este mai grăsuţ iar noua posesie e mai exclusivistă, cu atât identitatea cumpărătorului devine mai cu moţ, mai cu pedigree. Cu o maşină pe care s-a dat preţul unui apartament, se schimbă automat credinţele posesorului, abilităţile, comportamentul şi mediul. Fraza laitmotiv este: pentru că am această bijuterie de maşină sunt un om puternic, ştiu să fac bani, drept pentru care privesc de sus pe sărăntoci şi fug mâncând pământul de orice loc frecventat de aceştia. Sunt atât de vizibili, aşa uşor de ghicit! Au ceva anume în privire, în felul de a merge şi de a vorbi. Lângă ei mă simt agitată şi fără un loc al meu. Ocupă tot spaţiul.

Citeşte mai mult...

Sezonul de vară, caracterizat printr-un proces de încălzire accentuată a vremii, poate favoriza creşterea numărului de incendii. Aceasta cu atât mai mult cu cât gradul de umiditate al vegetației este scăzut, factor care favorizează izbucnirea și propagarea rapidă a flăcărilor.
Întrucât sunt prognozate temperaturi în creştere, este necesar a fi luate măsuri preventive în vederea limitării producerii acestor evenimente care se pot solda cu pagube materiale importante şi chiar pierderi de vieţi omeneşti.
Temperaturile ridicate determină foarte multe persoane să caute confortul zonelor de agrement, lucru care presupune, în cele mai multe cazuri, folosirea focului. Însă acesta nu trebuie făcut oriunde și în orice condiții. Focul deschis se poate folosi numai în vetrele special amenajate sau la o distanță de minimum 100 m de marginea (liziera) pădurii.
Se va curăța vegetația din jurul vetrei, iar focul va fi supravegheat în permanență pentru evitarea propagării acestuia la vegetația din jur. Copiii vor fi supravegheați, pentru a nu transporta jar sau alte materiale aprinse în afara vetrei de foc. La plecare, focul va fi stins prin stropirea cu apă a jarului până la răcirea totală a acestuia, lucru absolut necesar datorită posibilității de reaprindere la orice adiere de vânt.
Aceste reguli trebuie respectate și de cei ce au parcele de teren pe lângă casă, pentru că o flacără propagată de vegetație într-o curte poate aprinde în timp foarte scurt locuința și anexele gospodărești.
De asemenea trebuie manifestată o grijă deosebită la fumat (mai ales la aruncarea resturilor de țigări și chibrituri), la executarea lucrărilor de sudură și la desfășurarea oricăror activități ce pot produce aprinderea diverselor materiale. Se impune respectarea cu strictețe a regulilor privind manipularea, transportul și depozitarea materialelor și substanțelor cu risc ridicat de incendiu sau explozie. De exemplu, recipientele cu gaze lichefiate (GPL, oxigen, etc.) trebuie adăpostite de influența directă a razelor solare sau stropite periodic cu jeturi de apă pentru răcire. La depozitarea unor materiale (furaje, cărbune, rumeguș, bumbac, etc.) trebuie avut în vedere și faptul că acestea, în condiții specifice de temperatură și umiditate, se pot autoaprinde.
Și nu în ultimul rând, trebuie verificate instalațiile de paratrăsnet, știut fiind faptul că, după o perioadă caniculară urmează furtuni cu descărcări electrice.

Citeşte mai mult...

(Pentru cel ce a fost, Ing. Bălănescu Valentin)

Mă întorc în timp, după inevitabilul ce s-a produs,
Îmi vine în minte familia îndoliată, golul lăsat acasă,
Plecat în rândul drepților, ce nu există,
Fără întoarcere, griji, sub țărâna care apasă,
Îndurând durerea pe care lumea nu o simte,
După noaptea în care pe noi ne-ai părăsit,
Pentru înfăptuirile, zăbovind în lumea asta,
Te pomenim, în pace Dumnezeu să te odihnească,
Rămâne gloatei trecătoare, înscrisul pe crucea purtată,
Liniuța vieții ce ne însoțește, după ce în altă lume trecem,
Inert și rece, de preocupări fără păsare,
Sub întunecații nouri, pe mormanu-ți, mai pâlpâie o lumânare,
La căpătâi înlăcrimată, o doamnă în negru cernită,
Cu plânsul tuturora, de soț nu-i auzită,
În liniștea-nnegrită, vântul lumânarea o stinge,
Tristă și obosită, doamna de un fior rece-i cuprinsă,
Care de-o vreme, și acasă în somn, mereu
s-arată,
Ca un demon, prevestind familia îndurerată,
Precum a fost, n-o să mai fie niciodată,
Lumii ce-i pasă, din cât trudim în această viață,
Luâm cu noi în custodie, ce trebuie pentru vecie,
Doar patru scânduri, din a noastră meserie.

ing. Cauni Mihaiu
coleg de grupă,
Otopeni 15 iunie 2014

„Nu judeca fiecare zi după recolta avută, ci după semințele pe care le-ai plantat.”
Robert Louis Stevenson (poet, romancier, 1850-1894)

„Ţine cu dinţii de visele tale! Dacă visele mor, viaţa devine o pasăre cu aripile frânte, ce nu poate zbura.”
Langston Hughes (scriitor, editorialist, 1902-1967)

„Un om trebuie să fie destul de mare ca să își recunoască greșelile, suficient de deștept ca să învețe din ele și îndeajuns de tare ca să le îndrepte.”
Alphonse Allais (scriitor, 1854-1905)

„Dacă ai mult, dă și altora din bunurile tale. Dacă ai puțin, dă din inima ta.”
Fernand Fournier Avery (autor)

„Peste douăzeci de ani vei fi dezamăgit din cauza lucrurilor pe care nu le-ai făcut, nu din cauza celor pe care le-ai făcut.”
Mark Twain (scriitor, satirist,umorist, 1835-1910)

De la ultimul articol am înregistrat două reclamații de furt de bani, cu mod de operare mai puțin întâlnit. Este vorba despre persoane care pretind a fi străini și care vorbind o limbă aproximativ „engleză” întreabă diverse persoane unde se găsește o casă de schimb valutar.
După ce flutură în fața ochilor potențialelor victime un portmoneu conținând mai multe bacnote a câte 500 de euro, solicită să le fie arătate bacnote românești. Când victima arată banii, „străinul” îi ia pentru a se uita la ei și profitând de neatenția acesteia sustrage o mare parte dintre bacnote.

În niciun caz nu arătați unor persoane necunoscute sumele de bani
aflate asupra dumneavoastră!

Am primit reclamații din partea mai multor locatari ai blocurilor situate lângă Liceul Teoretic „Ioan Petruș”, cu privire la faptul că în fiecare noapte sunt deranjați de tinerii care se strâng în zona spațiului amenajat pentru stația microbuzului situat lângă intrarea elevilor. Când au fost legitimați, s-a constatat că tinerii respectivi nu aveau împlinită vârsta de 18 ani, iar orele târzii 02:00, 04:00 ne fac să ne întrebăm ce fel de educație și grijă le acordă părinții acestora.

Pe viitor în afara sancțiunilor prevăzute de către legea 61 per 1991 - republicată privind sancționarea unor abateri de la normele de conduită civică, ordine și liniște publică, ne rezervăm dreptul de a sesiza Direcția Generală de Asistență Specială și Protecția Copilului a Județului Ilfov în legătură cu comportamentul acestor minori.

Agent șef principal Mircea Mârtâcu

SILVIU CONSTANTIN GHEORGHE,
primarul orașului Otopeni:
“Dacă iubești oamenii, știi pentru ce muncești”.

Este primar de 18 ani.
Ce l-a ținut în fruntea comunității
a fost și este relația deschisă
pe care o are cu oamenii,
relație bazată pe fapte, și nu pe vorbe.

Cum erau lucrurile acum 18 ani, în momentul în care ați ocupat pentru prima dată funcția de primar?
S.C.G.: În 1996, situația era foarte grea din toate punctele de vedere, infrastructura era aproape inexistentă. Nici nu știam cu ce să încep, totul era prăbușit… m-a ajutat bunul Dumnezeu, am tratat totul cu calm, liniște și am reușit. Am avut și șanse, uneori tot încerci, încerci și nu iese, nu iese până… nu te ajută cineva. Astăzi, Otopeni are de toate: infrastructură (de toate tipurile), dezvoltarea rețelei de apă, canalizare, curent electric, stație de epurare, preocuparea pentru educarea generațiilor viitoare, inclusiv partea lor spirituală. Țin foarte mult la această societate.

Nu v-a fost greu? Vorbim totuși despre 18 ani, care este secretul?
S.C.G.: Comportamentul de bun-simț, asta e tot ceea ce-ți trebuie; sunt prietenul lor de 18 ani. De atâția ani de zile, echipa e ca o familie, sunt aceeași, primii cu care am pornit. Optimismul, pozitivismul – sunt tot ceea ce contează, pe lângă bucuria de a face bine.

Cum anume orânduiți proiectele din Otopeni? De ce țineți cont atunci când le aveți în vedere?
S.C.G.: Am două zone de proiecte, două paliere. Primul palier are la bază trei etape: prima etapă vizează strict infrastructura care trebuie realizată: apă, canalizare, drumuri, gaze, curent electric. Acest fapt a atras după sine dezvoltările ulterioare, mai exact a doua etapă: aducerea și atragerea de investiții. A treia etapă se referă la crearea unei alte infrastructuri care, la rândul ei, va crea o altă etapă. Toate aceste lucruri duc în lanț, în mod progresiv, la creșterea bugetului. Al doilea palier e sufletul: tot ce ține de educație, cultură, școli, spirit, sport, servicii publice dezvoltate pretutindeni.
Apropo, curățenia e lege pentru mine, din exterior până în interior!

Citeşte mai mult...

Pentru mine, programele de asistenţă socială oferite categoriilor defavorizate de populaţie au însemnat o importanţă deosebită indiferent de perioada economică ce aveam de parcurs. Am considerat că trebuie să fiu aproape de oameni şi să-i ajut să depăşească perioadele grele ale vieţii lor.
După înfiinţarea în anul 1999 a cantinei sociale, după derularea altor programe sociale de acordare a ajutoarelor în bani, alimente şi alte servicii în domeniul social am propus Consiliului Local, programul „Timp pentru viaţă”. Ca urmare a fost adoptată Hotărârea Consiliului Local al oraşului Otopeni nr. 9/11.04.2013, beneficiarii fiind pensionari cu o pensie de până la 600 lei lunar, persoanele cu venit minim garantat, veteranii de război sau urmaşii acestora, persoanele fără venituri şi persoanele cu dizabilităţi. Ei beneficiază de un ajutor de 50 de lei pe lună pentru procurarea de medicamente, fiind un număr de 400 de beneficiari, suportul financiar fiind asigurat numai din bugetul local.
Succesul de care s-a bucurat acest program m-a determinat să propun Consiliului Local adoptarea Hotărârii nr. 34/27.09.2013 care stabilea modalitatea de acordare a altor tichete sociale; de data aceasta pentru servicii medicale în valoare de 50 lei pe lună aceloraşi categorii ca şi la tichetele pentru medicamente. Numărul de beneficiari este de 200 în momentul de faţă.
Acordarea acestor ajutoare prin intermediul tichetelor sociale a oferit siguranţa utilizării fondurilor (ajutoarelor) în scopul în care au fost alocate, am avut garanţia că vom atinge obiectivele propuse în cadrul programului social desfăşurat, am beneficiat de control în ceea ce priveşte utilizarea lor în unităţi care declară activităţile comerciale, aducând astfel venituri suplimentare la bugetul local.
De asemenea avem în derulare de câţiva ani un program social denumit „Salvează viaţa”, program care are ca scop acordarea în anumite condiţii, a unor fonduri care să ajute persoanele afectate de anumite boli în intervenţii deosebite din punct de vedere medical. Şi acest program a avut un succes foarte mare, martori fiind persoanele care au beneficiat de aceste ajutoare, care de cele mai multe ori le-au salvat vieţile.
Vă asigur că voi fi în continuare un partener şi prieten al dumneavoastră şi în domeniul asistenţei sociale, iar în mine veţi găsi încrederea şi speranţa de care aveţi nevoie.

Gheorghe Constantin Silviu,
Primarul orașului Otopeni

Primăria oraşului Otopeni a acordat premiul de fidelitate familiei Măgherușan, în data de 20.06.2014, pentru împlinirea a 50 de ani de căsătorie neîntreruptă.
Diploma și placheta de onoare, împreună cu un premiu în valoare de 5 mii lei, au fost acordate într-un cadru festiv de primarul orașului Otopeni, în semn de recunoaștere și apreciere.
În continuare vă prezentăm câteva impresii.

Măgherușan Ioan s-a născut pe data de 10.10.1941, în localitatea Blăjenii de Jos, comuna Șintereag, județul Bistrița-Năsăud. Școala a urmat-o în locul natal, dar nu a definitivat cursurile în satul său, migrând spre comuna Otopeni în anul 1962 și finalizând cursul gimnazial.
În perioada când a urmat cursurile în Otopeni, și-a întâlnit aleasa, pe domnișoara Zamfir Gheorghița, care se plimba liniștită pe strada 23 August, neștiind că băiatul de pe celălalt trotuar, va fi omul cu care va petrece 50 de ani de căsătorie fericită.
Zamfir Gheorghița sau Măgherușan Gheorghița s-a născut pe data de 27.12.1935, în comuna Otopeni, strada 23 August, nr. 100.
Măgherușan Ioan a lucrat la Electromontaj în comuna Otopeni, în funcția de sudor electric, timp de 30 de ani, de unde s-a și pensionat în anul 1996.
Măgherușan Gheorghița a lucrat la Parc Băneasa, în funcția de floricultor. S-a angajat în anul 1960 și a ieșit la pensie în anul 1990, lucrând în același loc pe toată perioada. S-au căsătorit pe data de 25.05.1964 și au o fiică, Jana și doi nepoți.
Fericiții soți au venit cu mari emoții la festivitatea de acordare a premiului de fidelitate, organizată de către Primăria orașului Otopeni.

Familia Măgherușan

Ziua de 11 iunie are o însemnătate deosebită în istoria românilor. La 11 iunie 1848 a avut loc victoria revoluției pașoptiste în Țara Românească, fiind practic punctul de plecare a întregului proces de transformare a spațiului românesc în ceea ce cunoaștem cu toții ca fiind România modernă.
După proclamația de la Islaz din 9 iunie 1848, proclamație care afirma largi dorințe de reforme politice și sociale cât și inițiativa de a construi un stat românesc desprins de practicile despotice și comune mentalului post-medieval, la care au participat liderii acestei mișcări pregătite de multă vreme și marcată de idei cu caracter național, liberal și democratic, printre care se numără Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru, Ion Heliade Rădulescu, Christian Tell, Nicolae Pleșoianu, Radu Șapcă, Ioan Maiorescu, Costache Romanescu, frații Ștefan, Nicolae și Radu Golescu, frații Ion și Dimitrie Brătianu, C.A. Rosetti și mulți alții, centrul mișcării revoluționare se va muta la București. Situația politică a Țării Românești, expusă riscului de a fi transformată în gubernie rusească în baza protectoratului rusesc impus după tratatul de la Adrianopole din 1829 și totodată obosită de obligațiile față de otomani, beneficiind de o timidă clasă burgheză naționalistă și dinamică și aflată sub presiunea nemulțumirilor țărănimii care dorea o emancipare și împroprietărire, vor favoriza victoria de la 11 iunie și înlăturarea domnitorului Gheorghe Bibescu de pe tronul Țării Românești, reușită la care a contribuit și strânsa colaborare dintre elita revoluționară și ofițerime, ceea ce a adus și susținerea armatei în demersul revoluționar.

Citeşte mai mult...

În săptămâna 12-17 mai 2013, s-a desfăşurat ultima din cele 4 mobilităţi din cadrul Proiectului Comenius Regio, al cărui beneficiar este Consiliul local al oraşului Otopeni. Delegaţia malteză s-a aflat pentru a doua oară la Otopeni, vizita anterioară, din aprilie 2013, deschizând acest parteneriat educaţional.
Ziua de 13 mai a avut o agendă plină: oaspeţii din Malta au fost primiţi de oficialităţile locale la Primăria oraşului Otopeni, dar au participat şi la activităţile şcolare demonstrative organizate de Liceul „Ioan Petruş”, partener în proiect. Cei 13 membri ai delegaţiei au fost primiţi, cu bucuria primei întâlniri sau a revederii, de echipa managerială. A fost mai întâi vizitată şcoala, au fost văzute expoziţiile permanente dedicate Proiectului Comenius Regio şi s-a asistat la activităţi didactice realizate de profesori şi elevi.
Lecţiile au avut caracter interdisciplinar si au ilustrat rolul educaţiei nonformale şi informale în oferta şcolii, a comunităţii şi în sistemului românesc de învăţământ, precum şi rolul tehnologiei moderne şi al creativităţii în didactica actuală:
1. „Europa“, clasa ID, profesor Daniela Vasile
2. „Sănătatea, bunul cel mai de preţ. Alimentaţia sănătoasă”, clasa a III-a D, profesor Mirela Costache
3. „Matematica. Unităţi de măsură”, clasa a III-a B, profesor Adriana Brânzea
4. „Dunărea şi Delta Dunării”, clasa a IV-a D, profesor Eugenia Marinescu
5. „Utilizarea creativă a site-urilor educative”, clasa a VIII-a A, profesor Lucica Ştefan
6. „Tehnologii culinare. Asamblarea unui tort”, clasa a V-a B, profesor Carmina Marmandiu
7. Grupul folk „Gaudeamus” condus de profesor Marina Liliana Farcaş
Activităţile realizate au fost apreciate la superlativ pentru profesionalismul cadrelor didactice, pentru buna pregătire şi disciplina elevilor, pentru resursele, ambientul şi cadrul educativ oferite de şcoală, pentru diversitatea tematică a lecţiilor, caracterul lor interactiv, interdisciplinar, aplicativ, pentru utilitatea cunoştinţelor predate, calitatea şi creativitatea metodelor didactice, pentru dăruirea şi entuziasmul tuturor celor implicaţi, pentru nivelul remarcabil al educaţiei, ce poate oferi modele în cadrul acestui schimb de experienţă.
Cele mai elocvente sunt chiar impresiile consemnate de elevi, profesorii români şi profesorii din Malta, în chestionarele realizate de managerul de proiect.

Citeşte mai mult...

Mihai Eminescu
(n. 15 ianuarie 1850, Botoșani - d. 15 iunie 1889, București)

A fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară „Junimea”, și a lucrat ca redactor la „Timpul”, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședinta din 25 ianuarie 1902. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

SARA PE DEAL

Sara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.

Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară,
Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,
Stelele nasc umezi pe bolta senină,
Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e plină.

Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,
Streşine vechi casele-n lună ridică,
Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână,
Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.
Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare
Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,
Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca para.

Ah! în curând satul în vale-amuţeşte;
Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbeşte:
Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă,
Ore întregi spune-ţi-voi cât îmi eşti dragă.

Ne-om răzima capetele-unul de altul
Şi surâzând vom adormi sub înaltul,
Vechiul salcâm. - Astfel de noapte bogată,
Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?

Ediţia a VI-a a Concursului de teatru „De-ale lui Otopeanu”, organizat de Liceul „Ioan Petruş”,în parteneriat cu Primăria oraşului şi Centrul Cultural „Ion Manu”, s-a desfăşurat sâmbătă, 7 iunie.
S-au înscris în concurs 28 de liceeni, la cele două secţiuni, scenetă şi monolog, dar dincolo de competiţie, cel mai important a fost spectacolul pe care l-au realizat împreună şi pe care l-au oferit publicului spectator.
Juriul din acest an l-a avut ca preşedinte pe cunoscutul actor Alexandru Papadopol, secondat de Ilinca Atanasiu, actriţă a Teatrului „Ion Creangă “din Bucureşti.
Vă prezentăm premianţii ediţiei 2014.
Secţiunea scenetă:
Locul I: „Lecţie de viaţă”de Dan Mihăescu
Locul II: „Dansul divorţului”de Vlad Marin
Locul III: „Minte-mă frumos “de Ion Băieşu
Menţiuni: „El şi ea împreună” şi „Un haos mai plăcut” de Vlad Marin
Premiul special „I.L.Caragiale” pentru piesă clasică: „Chiriţa în provincie” de Vasile Alecsandri
Secţiunea monolog:
Locul I: „Despre umor”(colaj după Dan Puric)
Locul II: „Rochiţa mea “ de Mihai Maximilian
Locul III: „Hamlet” de W.Shakespeare
Interpretare:
Locul I: Alexandra Tutunaru şi Roberto Apostoiu
Locul II: Alexandra Oroşanu şi Răzvan Petre
Locul III: Alexandra Azamfirei şi Vlad Marin
Menţiuni: Elisa Kinda, Alexandra Florea, Vlaicu Alexandru şi Mădălin Dombrovski
Premiul special pentru costum: Alina Eremia şi Mădălin Dombrovski
Premiul special pentru creaţie dramatică originală: Vlad Marin
Premiul special „Otopeanu” pentru participare la toate ediţiile concursului: Alexandra Azamfirei şi Vlad Marin

Citeşte mai mult...

Nicidecum egali în faţa sorţii, unii se nasc... vulpi, alţii... urşi tocmai buni de păcălit. Astfel se explică faptul că roşcovanele cumetre firoscoase fac ce fac, dreg ce dreg şi, la intervale electorale, democratic, îi trimit pe ditamai urşii la foşgăitoarele bălţi naţionale. Să-şi prindă cozile în copci de gheaţă după peşte şi să rămână înghiţind în sec văzând doar cum se ghiftuiesc şiretele profitoare, scobindu-se tacticoase apoi cu oscioarele între măsele.
Nu vă place varianta cu urşi? Fie... Avem de unde alege. S-o luăm de la capăt : Unii se nasc... vulpi, alţii sunt... fraţi cu ţăranul din poveste, cu căruţa doldora de peşti. Habar n-au bieţii oameni, convinşi că vor avea o viaţă îndestulată şi blănuri de vulpi totodată, că peştele nu este pentru cine pescuieşte, ci pentru cine se dovedeşte mai politruc.
Dacă nu vă place varianta cu peşti, poate preferaţi... lactatele. Şi atunci vom spune: Unii se nasc... vulpi, iar alţii... înaripaţi, în pom, cu caşcavalul în cioc, tocmai buni de păcălit că sunt frumoşi, maiestuoşi, că au glas divin, bieţi naivi duşi de nas pentru... un caş.

Citeşte mai mult...

Ai învățat că lauda de sine nu miroase a bine. Credința că a răspunde dorințelor proprii reprezintă mult hulitul egoism te face să te ocupi de tine cu firmiturile de energie care ți-au rămas după ce i-ai îndestulat pe cei apropiați. Versurile lui Labiș: „nimic pentru tine, tot pentru toți” învățate în școala primară, aștern o pată roșiatică pe obrajii tăi atunci când spui: PENTRU MINE, ÎMI DORESC, VREAU, MERIT ȘI EU!
Renunță la a sta pe gânduri. Oferă-ți cadoul iubirii de sine!
Doamne, dă-mi seninătatea să acept ce nu pot schimba, curajul să schimb ceea ce pot și înțelepciunea de a le deosebi.
Rugăciune

Înainte de a face primul pas pe drumul atingerii unui scop propus, îți pun o întrebare: te iubești?
Trăim într-un continuu autocriticism: nu am făcut tot ce puteam, nu am luat cea mai bună hotărâre, nu sunt orientat, nu sunt suficient de inteligent, harnic, frumos, bogat, nu sunt constant în efortul depus, pierd detalii importante, nu mă îngrijesc cât ar trebui, nu sunt un părinte bun, sunt un partener indiferent, sunt superficial, nu am umor, îmi neglijez prietenii...
Continuă tu lista cu gândurile negative care-ți vin torente înaintea rugăciunii de seară.
Zilnic te intoxici cu otrăvuri de tine inventate.
Povestea spune că printr-un sărut broasca devine prinț.

Citeşte mai mult...

VIAȚA – o scamatorie comică,
condimentată la final cu multă dramă

FILANTROPICA (România, 2002); Regia și scenariul: Nae Caranfil; Cu: Mircea Diaconu, Gheorghe Dinică, Mara Nicolescu, Viorica Vodă, Florin Zamfirescu; Genul filmului: Comedie neagră; Durata: 110 minute; Produs de: Domino Film, Mact Productions, Media Pro Pictures, cu participarea Centrului Național al Cinematografiei și al Canal+; Distribuit în România de: Euro Entertainment Enterprises, Media Pro Pictures.
Fimul despre care am să „vorbesc” este foarte caragialian în ansamblul său, pe alocuri posedând caracteristici ionesciene și brechtiene și aparține unui regizor tânăr,ce prezintă următoarele note distinctive: este super talentat, a devenit o figură emblematică a cinematografiei românești, al „noului cinema românesc” și este enervant de modest, fapt care mă cam intrigă uneori. Domnia sa se numește Nae Caranfil (n.1960) și a avut plăcerea de a ne oferi, prin Filantropica, unul dintre cele mai originale și provocatoare filme din primul deceniu al secolului XXI, o capodoperă absolută în opinia mea (îl puteți vedea, vorbind despre film,viață și succes, accesând următoarea adresă: http://cristianchinabirta.ro/2013/10/29/inregistrarea-integrala-emisiunii-cu-nae-caranfil). Ce este acest film și despre ce e vorba în el? Mai întâi, un lămuritor sinopsis: filmul debutează într-o manieră tragic-comică cu următoarea frază, care reiterează, în mod ironic, formula din basmele noastre: „A fost odată un oraș în care locuitorii se împărțeau în prinți și cerșetori. Între aceste două lumi nu existau decât câinii vagabonzi. Ei formau clasa de mijoc”; deja râdem și plângem simultan, căci recunoaștem imediat orașul, deși ar fi putut fi multe din România: este chiar capitala, Bucureștiul, și pare că se anunță o temă gravă, serioasă, gravă, aceea a suferinței materiale versus opulența sfidătoare, doar că lucrurile nu stau chiar așa.

Citeşte mai mult...