În perioada 27-29 ianuarie 2012, oraşul Otopeni va găzdui pentru prima oară o expoziţie de găini de rasă, iepuri şi păsări exotice. Evenimentul este organizat de Asociaţia Crescătorilor de Păsări – Pajura, în colaborare cu Primăria Otopeni.

Vor fi prezentate exemplare de găini aparţinând raselor: Cochinchina uriaş şi pitic, Brahma, Orpington, Plymouth Rock, Rhode Island, New Hampshire, Wiandotte, Yokohama, Phoenix, Mătase Japoneză etc; iepuri din rasele: Uriaş German, Berbec German, Cap de leu.

În cadrul expoziţiei vor avea stand şi firme producătoare de nutreţuri combinate şi medicamente pentru animale.

Expoziţia va avea loc în sala de sport a oraşului nostru, intrarea va fi liberă, iar programul de vizitare va fi următorul: vineri 9-20; sâmbătă   9-20; duminică 9-16.

Organizatorii şi-au exprimat speranţa ca expoziţia să bucure ochii şi sufletul celor care îi vor trece pragul.

Text: Cristian Ioniţă

În 1859 se realizează Unirea Principatelor române sub Alexandru Ioan Cuza. Într-o dimineaţă - Nicolae Grigorescu îi relatează lui A. Vlahuţă - "ne vine vestea că s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am văzut eu ce va să zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părţile. Îşi ieşeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrăţişau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da' unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie."

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde işi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul "Petersburg" din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca formă de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însă, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova. În drum spre Constantinopol, delegaţia Moldovei s-a oprit şi la Bucureşti influenţând pe reprezentanţii Partidului Naţional din adunarea electivă.

Citeşte mai mult...