Cutremurele de pământ (seismele) sunt zguduiri bruşte şi de foarte scurtă durată ale unor porţiuni din scoarţa (crusta) terestră. Cauzele interne (din interiorul Pământului) sunt cele mai frecvente iar mişcarea plăcilor tectonice reprezintă principala cauză a producerii seismelor. În cazul mişcărilor convergente a două plăci tectonice şi mai ales în procesele de subducţie, se creează tensiuni enorme. Când se produce detensionarea au loc cutremurele de pământ.
Erupţiile vulcanice pot de asemenea să determine producerea cutremurelor. Dintre cauzele externe menţionăm: prăbuşirile care pot avea loc în golurile subterane, prăbuşirea unor stânci etc
Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică iar energia care se eliberează se extinde pe zone întinse de la suprafaţa terestră
În orele sau zilele de după un seism puternic se produc de obicei mişcări denumite replici sau post – şocuri, care în principiu ar trebui să indice descărcare energiei şi o anumităliniştire a zonei. În anumite cazuri activitatea seismică poate însă continua cu aşa-numitele roiuri de cutremure.
Pe teritoriul României se manifestă, în funcţie de adâncime, mai multe categorii de cutremure:
- superficiale (0 ≤H ≤5 km);
- crustale (normale) (de regulă 5 ≤H ≤30 km, ajungând până la 60 km în zona Vrancea);
- intermediare (60…70km ≤H ≤100…180… 220) km), specifice numai zonei Vrancea.
Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea, cu plăci tectonice care au fost într-un proces de coliziune între Platforma Est – Europeană şi blocul intra – Carpatic,
Datele statistice istorice arată o aşa-numită “ciclicitate”, în ultimul mileniu, marile seisme din zona Vrancea producându-se, în medie, de cca. 3 ori pe secol. Adâncimea mare a acestor seisme face ca aria afectată să fie extinsă. Zona Bucureştiul fiind apropiat de această zonă poate fi puternic afectata.
Mărimea oscilaţiilor produse de cutremure se determină cu aparate denumite seismografe sau accelerografe dar informaţiile minime obişnuite transmise populaţiei se referă la magnitudinea şi intensitatea mişcărilor produse.
Magnitudinea (intensitatea) este o mărime care se exprimă printr-o valoare adimensională (număr) determinată prin calcul, pe baza unor măsurători ale semnalului seismic înregistrat pe durata unui anumit cutremur.
Ca semnificaţie fizică, magnitudinea este considerată ca o măsură obiectivă a energiei eliberate în focar la producerea seismului. Pe baza corelaţiilor logaritmice dintre magnitudine şi amplitudine, repectiv energia radiată sub forma undelor seismice, rezultă că de fiecare data cand magnitudinea creşte cu o unitate, amplitudinea undelor seismice înregistrate creşte de 10 ori, iar energia totală de cca. 32 de ori.
Scara de magnitudini seismice este o scară relativă care ierarhizează cutremurele întro manieră comparativă, pe baza amplitudinilor maxime reduse la condiţii identice. Această “scară” iniţială (de fapt o suită de valori) a fost introdusă de RICHTER (1935).
Din definiţia magnitudinii reiese că aceasta nu are din punct de vedere teoretic limită inferioară sau superioară, dar mărimea cutremurului este limitată la partea superioară a scării de rezistenţa rocilor din crusta terestră, astfel încât domeniul scării este cuprins între aproximativ 3 şi 9,5.
În afară de scara iniţială Richter, au fost dezvoltate şi alte scări de magnitudine.
Intensitatea este o măsură a severităţii mişcării terenului pe baza evaluării mărimii (amplorii) efectelor observate într-o zonă de întindere redusă în care se presupune că acestea sunt relativ uniforme. Efectele observate se referă la mediul natural, construcţii, obiecte din acestea şi ocupanţi. MERCALLI (1883).
Scara Mercalli are maxim 12 grade.
Efectele unui cutremur dupa scara MERCALLI de intensitate
|
GRAD |
EFECTE |
|
Cutremurul nu este perceput decât de puţine persoane aflate în condiţii favorabile Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea se află sub limita sensibilităţii oamenilor. |
|
|
Se simte de puţine persoane, în special de cele ce se găsesc la etajele superioare ale clădirilor. Mişcarea foarte slabă, resimţită numai de persoanele care locuiesc la etajele superioare. |
|
|
Se percepe în interiorul clădirilor, mai pronunţat la etajele superioare. Durata poate fi apreciată. Se produc oscilaţii slabe, similare celor produse de circulaţia autocamioanelor uşoare, fiind sesizat de majoritatea persoanelor din interiorul locuinţelor. |
|
|
În timpul zilei este resimţit de multe persoane care se află în interiorul clădirilor. În exterior puţin perceptibil. Cutremurul este destul de puternic, vibraţii similare celor produse de circulaţia autocamioanelor grele. Obiectele suspendate, precum şi lichidele din vase oscilează. |
|
|
Este simţit aproape de toţi oamenii. Oamenii se trezesc din somn. Uşoare degradări ale tencuielilor, iar unele obiecte instabile se răstoarnă. Se percepe de toate persoanele din interiorul locuinţelor şi de majoritatea celor din exterior. Obiectele uşoare, nefixate, se răstoarnă. |
|
|
Mişcarea este simţită de toată lumea producând panică. Tencuiala cade, clădirile suferă degradări. Avarii neinsemnate la clădirile slab executate. Mişcarea este simţită în întregime producând panică. Obiectele grele se deplasează. Degradări moderate în elementele nestructurale ale construcţiilor. |
|
|
Produce panică, iar oamenii părăsesc locuinţele. Avarii uşoare până la moderate la structurile de rezistenţă obişnuite. Avarii considerabile la construcţiile slab executate sau necorespunzător proiectate. Coşurile se prăbuşesc. Cutremurul produce panică, iar majoritatea oamenilor părăsesc locuinţele. În clădirile slab executate apar avarii importante sau chiar distrugeri.În construcţiile proiectate şi executate corespunzător se înregistrează degradări moderate. Coşurile de fum se dislocă puternic sau cad. |
|
|
Avarii uşoare la structurile proiectate seismic.Avarii considerabile la clădirile obişnuite. Prăbuşirea structurilor de rezistenţă executate defectuos. Dislocări ale zidăriei de umplutură, căderea coşurilor înalte, monumentelor etc. Panica are un caracter general. Toate construcţiile sunt afectate. Se produc avarii majore şi distrugeri la clădirile obişnuite, fără asigurare antiseismică, sau executate defectuos. Structurile proiectate în concept seismic pot suferii avarii moderate. |
|
|
Avarii însemnate la structurile de rezistenţă proiectate antiseismic. Se produc înclinări ale clădirilor cu schelet de rezistenţă bine proiectate. Distrugeri ale clădirilor slab executate. Crăpături în pământ. Conductele subterane se rup. Se produc avarii însemnate în structurile proiectate antiseismic. Construcţiile cu asigurare seismică moderată se distrug parţial sau se prăbuşesc. Castelele de apă, turnurile izolate, monumentele etc. se prăbuşesc. Apar crăpături în terenuri. |
|
|
Majoritatea construcţiilor proiectate antiseismic se distrug odată cu fundaţiile. Pământul se crapă puternic. Se produc alunecări de terenuri. Construcţiile proiectate antiseismic se prăbuşesc parţial sau în totalitate. Degradări importante în baraje. Şinele de cale ferată se deformează. Masive alunecări de teren. |
|
|
Puţine structuri de rezistenţă rămân nedistruse. Apar falii la suprafaţa pământului. Conductele subterane complet distruse. Prăbuşiri şi alunecări puternice ale terenului. Se distrug majoritatea construcţiilor corespuzător proiectate şi executate (clădiri, poduri, baraje, căi ferate etc.). Distrugerea conductelor subterane. Fracturi şi deplasări ale terenurilor pe toate direcţiile. |
|
|
Distrugere totală. Obiectele sunt aruncate ascendent în aer. Distrugere totală a construcţiilor. Modificarea radicală a formei suprafeţei pământului |
Deşi seismologii au publicat de mai mulţi ani evaluări statistice privind ciclurile istorice ale marilor seisme de Vrancea, nu s-a ajuns la predicţii oficiale pe termen scurt.
informaţiile care apar în mass-media privind “iminenţa” unui cutremur major, în zilele sau lunile următoare, care de fapt nu se confirmă. Din păcate, predicţiile neştiinţifice sunt crezute de omul obişnuit, neinformat, iar când sunt prezentate sub o aparenţă ştiinţifică cu date “precise” devin greu de combătut.
Cutremurele de pământ se declanşează brusc, au o perioadă de acţiune scurtă în timp (de cca. 20 – 90 sec, în funcţie de tipul şi mărimea cutremurului, tipul clădirii şi amplasamentului, amplificările posibile, etc.).
Seismele puternice de adâncime intermediară din zona Vrancea pot avea, de regulă, durate mai mari şi pot produce oscilaţii mai ample la unele clădiri, senzaţii dezagreabile de tipul răului de mare sau dezechilibrului, toate acestea într-un spaţiu în care mobilierul se mişcă, se aud zgomote ciudate şi uneori se întrerupe iluminatul.
Într-o clădire, mai ales la etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscilaţiilor clădirii şi a mobilierului, a emoţiei, percepţia personală a seismului va fi deformată exagerat. Este normal să apără o senzaţie de teamă, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice.
Avind in vedere ca aproape tot teritoriul ţării este puternic seismic, zonele seismice afectând peste 60 % din populaţie, este foarte important să ştim să ne protejăm în cazurile de incidenţă a unor astfel de fenomene naturale.
Ce trebuie să faceţi în timpul unui cutremur
Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi şi protejaţi ceilalţi membri ai familiei şi colegii, fără a vă speria de zgomotele din jur;
Protejaţi-vă pe loc, aplicaţi atât măsurile individuale cât şi cele care să protejeze grupul în care vă aflaţi ! Preveniţi panica şi tendinţele de a părăsi clădirea (incaperea, clasa etc),
Rămâneţi în clădire sau în încăpere, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta, departe de pereţi exteriori care se pot deteriora, spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc.
Adapostitiva lângă un perete rezistent. sub o bancă de clasă, o masă solidă sau un birou solid, după caz, sau stând în cadrul uşii sau sub o grindă etc Deoarece masa sau banca se mişcă în timpul seismului, se recomandă prinderea cu mâna de picioarele acestora; Protecţia se asigură prin ghemuirea cu faţa în jos, la podea, pe genunchi şi coate sau palme, iar capul se protejează cu palmele lipite de zona urechilor şi de ceafă. Căutaţi să vă protejaţi capul şi membrele pentru a vă asigura supravieţuirea.
Nu uitaţi:
- scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale etajelor în timpul mişcărilor seismice;
- deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de nesigură şi periculoasă;
- faza seismică iniţială are o durată redusă iar faza oscilaţiilor puternice îl poate surprinde pe cel care a plecat în grabă tocmai în casa scării, un spaţiu periculos, la care să se adauge panica sau aglomeraţia creată de alte persoane (nu trebuie neglijaţi factorii reacţiei de grup, care pot scăpa de sub control, inducând voit sau nevoit efecte negative).
- în multe cazuri, timpul necesar la evacuare este mai mare decât durata seismului sau decât a intervalului disponibil până la sosirea primelor unde seismice puternice,deci evacuarea celor de la etaj nu este recomandabilă şi de cele mai multe ori nici posibilă;
- chiar dacă ieşirea dintr-o clădire la parter sau de la etajele inferioare ar fi în principiu posibilă şi fezabilă în scurt timp (în special pentru persoane tinere care ar ieşi individual), afară sunt multe alte riscuri: calcane şi coşuri de fum, parapete, ornamente, ferestre etc., de aceea trebuie să evitaţi să alergaţi în stradă.
Inchideţi sursele de foc din încăpere cât de repede puteti iar dacă a luat foc ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic.
Dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserică, stadion, săli de întrunire), nu alergaţi catre ieşire. Staţi calmi şi liniştiţi-i pe ceilalţi.
Ajutaţi pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se degajeze. Se recomandă să nu mişcaţi răniţii grav (dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze) până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. Plecati din incapere numai încălţaţi şi îmbrăcaţi adecvat anotimpului.
Luati numai strictul necesar si actele. La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor si femeilor.
În afara unei clădiri, pe drum, în mijloacele de transport în comun
Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, în locurile special destinate, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă. Deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur, fără a alerga pe stradă. Deoarece poziţia stând în picioare este instabilă, se recomandă ca şi pe teren liber protecţia să fie prin ghemuire şi sprijinire cu
palmele pe teren.
Dacă seismul vă surprinde în autoturism, opriti într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje şi linii electrice aeriene. Staţi înăuntru. Feriţi-vă de firele de curent electric şi orice cabluri care pot să cadă.
Dacă sunteţi într-un mijloc de transport în comun sau în tren, staţi pe loc până se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziţi la coborâre sau să spargeţi ferestrele.
În metrou păstraţi-va calmul şi ascultaţi recomandările personalului trenului, dacă acesta s-a oprit între staţii în tunel, fără a părăsi vagoanele.
Oriunde vă aflați, păstrați-vă calmul, protejați-vă şi nu intrați în panică!
După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autorităţile publice locale împreună cu organismele abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a activităţilor umane din zona sinistrată sau calamitată. Participati la activităţile de intervenţie şi refacere ajutind echipele specializate.