Acest castel are nu numai însemnătatea biruinţei omului asupra naturii, ci defineşte şi caracterul şi însuşirile slăviţilor fondatori ai dinastiei naţionale: Regina „Carmen Sylva” şi Regele Carol I. Totodată, Peleşul este şi o operă arhitectonică de interes universal şi de valoare deosebită. În vremurile dintâi, Regele Carol a locuit în mănăstirea Sinaia, mănăstire străveche înfrumuseţată în sec. XVII de spătarul Mihail Cantacuzino. Aici locuind, şi-a putut da seama Regele de poziţia maiestuoasă a munţilor, de valoarea climaterică a regiunii şi de pitorescul ei, iar Carmen Sylva s-a putut lăsa captivată de vraja legendelor pline de poezie şi misticism atât de potrivite sufletului ei. Hotărârea s-a luat, iar locul viitoarei case domneşti era pe pajiştea aşternută ca un covor fermecat sub umerii munţilor, la 2 paşi de şoseaua Brașovului şi murmurul Prahovei învolburate. Primul pas în istoria castelului s-a făcut în 1873, când „Prinţul Domnitor” cumpăra terenul şi când profesorul vienez Doderer întocmeşte planurile. Lucrările întreprinse, instalaţiile uriaşe făcute, munca titanică din creasta muntelui până în adâncul gresiei în care se înfipseră temeliile aşezării regeşti dau poziţii de epopee. Toate naţiile s-au încrucişat sub schele. La 22 august 1875 se prăznui aşezarea pietrei fundamentale cu o impresionantă solemnitate .
Prinţul Dimitrie Ghica citind actul de fundaţie:
„Azi, duminică, 10 august 1875, noi, Carol de Hohenzollern, domn al României în al 36-lea an al naşterii noastre, dimpreună cu Elisabeta Doamna, scumpa noastră soţie, şi cu ajutorul Celui Atotputernic, am pus temelia castelului Peleş, pe moşia noastră, Piatra Arsă, în vecinătatea sfintei mănăstiri Sinaia, zidită în anul 1695 de către spătarul Mihail Cantacuzino. Preşedinte al consiliului de miniştri D-nul Lascăr Catargiu, preşedintele Senatului, IPSS Mitropolitul Calinic Miclescu, preşedintele Adunării Deputaţilor,principele Dimitrie Ghica, stareţ al mănăstirii Sinaia, SS arhimandritul Onofrei. Drept care am subscris această a noastră pomenire în veacurile viitoare.”
În acelaşi an s-a construit drumul de fier care lega Ploieşti de Braşov. Acest pergament a fost zidit la fundaţie. Toate elementele de ordin arhitectonic şi o bogată colecţie de medalii bătute cu acest prilej, vor purta efigia Prinţului.
Inaugurarea castelului Peleş s-a făcut în ziua de 19 octombrie 1883. Arhitectul Stor l-a întâmpinat în capul scării de onoare pe Rege, oferindu-i cheia de bronz aurit a castelului, iar regele Carol I i-a răspuns:
„Am clădit acest castel ca semn trainic că dinastia aleasă liber de naţiune este adânc înrădăcinată în această frumoasă ţară şi că răsplătim dragostea poporului nostru, cu încrederea nemărginită pe care o avem în viitorul Patriei Noastre! Împlinesc dar o datorie sacră, o vie dorinţă, ridicând, cu vin românesc în această casă a noastră, cel dintâi pahar în onoarea şi pentru fericirea României. Să trăiască draga noastră ţară!”
Au mai vorbit Dimitrie Ghica, poetul Vasile Alecsandri, C.A. Rosetti, Mitropolitul şi generalul Cernat. În aceeaşi zi s-au inaugurat şi cursele trenului „fulger” Paris-Constantinopol, primul drum aducând din tot occidentul, oaspeţi la praznicul regal.
Text: Papa Floricel