MEDITAȚIE
Pe cruce între doi tâlhari,
De mâini vânjoase de romani –
A fost pus –
El slăvitul Iisus!
…………………………………
S-ar părea că aşa a fost,
Şi-n parte, chiar a fost,
Şi ne mulţumim cu un suspin,
Dacă, şi pe-acesta îl mai găsim!
…………………………………
- Cum a ajuns pe lemnul crucii?
Adesea facem pe uitucii!
Şi zicem că “e vina celor de-atunci
De la bătrâni şi până la prunci”…
- De cine-a fost dus pe Golgota?
Ne grăbim să răspundem: “gloata”
Gloata care-L însoţea pe divinul suferind,
Pe tot drumul anevoios – batjocorind.
…………………………………
Şi, ne luăm cu sărbătoarea;
Ne este-n gând băutura şi mâncarea…
…Cine se mai întreabă în mod serios:
“Pentru cine s-a lăsat răstignit şi a murit Hristos?”
…………………………………
De se vor găsi unii, vai! Cât de puţini,
Să ia Biblia în mână (de-o mai preţuim)…
Vor afla cu-adevărat,
Ca pe Hristos, noi toţi L-am condamnat,
Să moară crucificat…
Pentru-a noastră vină şi-al nostru păcat…
Iar acolo sus,
Pe Golgota-ajuns,
Istovit şi zdrobit;
De-atâta chinuit;
Cu blândeţea unui miel de jertfă sfântă,
Care nimic nu mai cuvânta,
Aflându-se înaintea unui alt supliciu dureros,
Către-ai săi cu dragoste s-a-ntors…
Privind pe ucenici,
Cât se făceau de mici!...
…………………………………
Şi-apoi cu demnitate s-a apropiat,
De crucea-ntinsă pe pământ,
Cu rugăciunea-n gând;
“…iartă-i că nu ştiu ce fac…”
Neforţat s-a întins pe ea,
Pentru vina mea… şi pentru vina ta…
Apoi o mână haină de roman,
A pus mâna pe ciocan…
Iar noi? Noi i-am dat piroanele păcatelor, mulţime,
Ca să le-nfigă bine,
Lovind cui cu cui,
În palmele şi picioarele Lui;
…………………………………
Prin lovituri repetate,
Ca să-I stârnească durerile toate,
Toate câte se vor produce,
De-o răstignire pe cruce…
……………………………………
Sfâşietoare dureri fizice a suferit,
Când crucea, în crăpătura stâncii au înfipt,
Cu încărcătura Divină pe ea…
Din pricina mea… din pricina ta…
S-o spunem de zeci şi sute de ori,
Cu ochii-nroșiți de lacrimi fierbinţi,
Şi să ne plecăm genunchii smeriţi,
Cu laude pe buze lui Iisus să-I adresăm,
Mulţumirea noastră profundă să repetăm,
Câtă suflare de viaţă încă mai avem,
Acesta să fie încontinuu îndemn…
Că avem mântuirea prin jertfă de sânge,
La care, fiecare din noi poate ajunge,
Dacă-L urmează pe Iisus şi a Sa învăţătură,
Precum ucenicii-apostoli, cu dragoste de ADEVĂR – făcură.
Col.® Aurel Petroianu
Iulie 2003