- Doamne, dă-mi...
- Răbdare, fiule, să-mi beau şi eu cafeaua. Şi învaţă să începi cu „Mulţumesc, Doamne, pentru ce mi-a dat dejaˮ. Cererile - după. Urmate de „Te rog...ˮ , îl dojeni Sfinţia Sa cu blândeţe pe matinalul solicitant. Apoi, ridicându-şi privirea: Înger 356! Înregistrează-l cu reportofonul pe preasupusul meu din Arondismentul 17, zona C, coordonate X-250, după cum arată GPS-ul. O să-i ascult rugăciunea mai târziu. Cred că e tot în legătură cu prăpăditul ăla de fi-su, care o ţine tot într-un chef! Plutonul de îngeri 4579!, porunci prin portavoce Preabunul, astăzi vă ocupaţi voi de trecerea în registru a rugăciunilor supuşilor. Şi semnaţi condica. Dar vedeţi, să scrieţi clar numele! Că ultima dată... Hai, şi daţi drumul ninsorii! Cerneţi mai cu spor, că acum vine Crăciunul. Hm, adaugă ca pentru sine, dar suficient de tare să fie auzit, ar trebui să vă mai verific CV-urile şi să vă mai trec prin nişte examene ! V-aţi cam pierdut elanul, constată Sfinţia-Sa mângâindu-şi barba şi clătinând din cap cu nemulţumire.
Şi dacă n-ar fi creat toate condiţiile pentru angajaţii săi înaripaţi! Muzică preclasică non-stop, de sărbatori-colinde, instalaţii stelare multicolore, norii cei mai confortabili din agheasmă, cu miros proaspăt de busuioc, spumă de îngheţată la fiecare masă, cel mai bun detergent cu balsam pentru pene, aripi  nou-nouţe în fiecare început de veac, vacanţe all inclusive în al nouălea cer, praf de aur şi diamante tocmai din Ultima Galaxie, pentru aureole... Şi câte şi mai câte...


- Doamne, te rog... se auzi un glas subţirel.
- Ştiu, copile. Îndată... îşi întrerupse Bunul şirul gândurilor. Înger 2463! Fă-i băiatului legătura pe linia 1, cu Arhanghelii. Spune-le să-i preia pe toţi copilaşii pentru următorul deceniu şi să-i facă fericiţi. Uite, bietul copil, iar n-are bani nici măcar de un covrig! Şi-abia îi dădusem beţivului de taică-său o slujbă bună... Hm, oamenii ăştia! Aşchia sare uneori tare departe de trunchi!
Beep! Beep! Beep!! Beep!!!
- Ce-o fi cu pagerul meu? Păcătoşii de pe Pământ! Iar s-au pus pe înjurat dis-de-dimineaţă, şi în toiul postului! Şi de mânie, două fulgere orbitoare s-au ciocnit asurzitor sub picioarele Sfinţiei-Sale, care porunci: Convocaţi de urgenţă toată îngerimea! Şi Consiliul suprem al Arhanghelilor şi Sfinţilor! Nu mai întârziaţi niciun secol! Acum.
Mda, îşi spuse în gând, mângâindu-şi iar barba lungă şi căruntă... Precum în cer, aşa şi pre pământ... Oare sunt eu prea pretenţios? Ori demodat... Supuşii mei înjură de mama focului, au uitat să spună „Mulţumescˮ, ce le dau azi, mâine nu mai au şi nu contenesc să ceară, să ceară şi iar să ceară... Cu toate legiunile îngereşti n-aş putea să-i mulţumesc. Şi vor nişte lucruri de care n-am auzit de când sunt (şi sunt de ceva vreme...): bani cu nemiluita pentru leasing, logouri pentru mobile, spray-uri paralizante pentru capra vecinului, flexicredite pentru case de vacanţă, conturi doldora, guverne, președinți, dicloramidfosfanol forte compensat 100% parc-aş fi... Moş Crăciun!
...Hapciu! Haaap-ciu!! Hei, ptiu, Scaraoschi! Eşti pe-aici?! Că-mi tot vine să strănut. Nu zici nimic, împieliţatule?! Te-ascunzi! Haap-ciu! Hapciu! Blestemată alergie!
- Sfinţia-Voastră, răsună un glas îngeresc prin difuzor. Suntem în Aula Curcubeului, vă aşteptăm.
- Acuşi, acuşi, să-mi iau agenda şi harta. Dar unde mi-am pus... ochelarii?! se miră Sfinţia-Sa. Doar nu mi i-o fi ascuns Scaraoschi! Mereu îmi face câte-o şotie! A, uite-i! Îi lăsasem în albumul cu poze! De când nu îl mai răsfoisem! Aproape că uitasem Prima Zi, când am separat întunericul şi lumina, prima noapte... şi prima dimineaţă... apoi Adam... şi Eva... Noe... potopul... Ehei! Ce-a mai trecut timpul! Mai ales de la Tutankamon încoace...
Şi tot vorbind pentru sine, întorcând cu grijă ceasornicul de buzunar cu lanţ de argint,     Sfinţia-Sa își potrivi aureola și porni cu paşi mărunţi dar siguri spre Sala de festivităţi peste care, ca prin farmec, s-a arcuit un curcubeu de toată frumuseţea.


Text: Prof. Ioana Luminița Ungureanu

Orasul