Iarnă-i iar... gen „A-nceput de ieri să cadă câte-un fulg...” și încă-un fulg, și încă unul și astfel când se hotărăște bătrâna iarnă, mai devreme sau mai târziu să-și arunce și asupra noastră haina-i de omăt, nu știu cum Dumnezeu se face că mereu ne ia parcă prin surprindere, de parcă am locui în Africa, nu am văzut zăpadă în viața noastră și nu știm ce să facem cu ea...
Mass-media aduce în vedere tot mai des și pune în paralel ninsorile de anul ăsta cu cele din 1954... faptul că exagerează mai mult sau mai puțin în expunerea oricărui fapt, nu mai este o necunoscută, însă este oarecum deranjant când autoritățile îi dau fenomenului o conotație aproape apocaliptică... Ministrul de Interne Traian Igaș afirma în urmă cu câteva zile: „Da, s-a anticipat că vor fi nămeți ca în 1954! La ora 16:00 , am convocat Comitetul Național pentru Situații de Urgență din subordinea Ministerului de Interne. Încercăm să ne pregătim pentru zilele ce vor urma. Aseară, au fost alocate 10 miliarde de lei vechi din fondurile de rezervă pentru cheltuieli de benzină, apă și ce mai este necesar.”
Anul 1954 a marcat începând cu dimineața zilei de 3 februarie, cea mai aspră iarnă a secolului XX, ce a încremenit efectiv întreaga Românie, cât și Bucureștiul. „Marele Viscol” cum a mai fost denumit, a îngropat Bucureștiul în nămeți de până la 5 metri, ce „au acoperit străzile, gardurile, au înfundat curțile, ba, la unele case au ajuns până la streașină. Pe străzi abia s-au făcut ici - colo pârtii în formă de tranşee, în care oamenii dispar cu totul sau nu li se mai văd decât vârfurile căciulilor", după cum nota, în 5 februarie, Pericle Marinescu, scriitor bucureștean, martor al evenimentelor din 1954.
Întrucât infernul alb a ținut până la sfârșitul lunii, „iarna-i grea, omătu-i mare”, orașul a fost blocat, oamenii au rămas fără provizii, sechestrați fiind în casele acoperite aproape complet de zăpadă, de altfel, își amintesc că tancurile armatei au ieșit pe străzile Capitalei și au făcut tuneluri pentru a se putea deplasa. Și dacă se poate rezista fără hrană chiar și pentru trei săptămâni, fără apă, mai mult de trei zile nu o poți face, ca atare oamenii rămași fără apă, dezghețau țurțuri sau topeau zăpada.
Pe stradă, tramvaiele au rămas înțepenite zile întregi. În acea iarnă, au fost aduse şi primele maşini speciale de deszăpezire de la o uzină din URSS. Pe străzi au ieșit și românii, care au lucrat zi și noapte, umăr la umăr cu militarii pentru a curăța orașul.
Presa vremii, binecunoscutul ziar Scânteia, în numărul din 5 februarie, relata: „Sute de oameni au lucrat ieri la deszăpezirea liniei tramvaiului 3. Iat-o pe zidăriţa utemistă Bugasin Ioana, o fată sprintenă, vioaie, care lucrează la deszăpezirea liniei. «Doar lucrăm în preajma Spitalului unificat nr. 2 CFR» – ne spune ea. «Sunt aci tovarăşi bolnavi, sunt mame cu copii mici, care nu trebuie să ducă nici o lipsă. Nu vom lăsa lopata din mână până nu vom deszăpezi drumul!”
Recomandări de la IGSU (Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă)
Având în vedere avertizările meteo din ţară, IGSU face următoarele recomandări:
- Evitaţi pornirea la drum pe timp de viscol şi ninsoare puternică. Dacă, totuşi, deplasarea este necesară, informaţi-vă în prealabil dacă pe traseul dumneavoastră nu sunt drumuri blocate.
- Înainte de plecare asiguraţi-vă că sistemul de încălzire funcţionează eficient;
- Urmăriţi la posturile radio/tv buletinele meteorologice şi recomandările autorităţilor centrale şi locale;
- Porniţi la drum cu rezervorul de combustibil plin;
- Ţineţi în autoturism pături, apă şi alimente neperisabile;
- Echipaţi-vă corespunzător autovehiculele pentru circulaţia în condiţii de iarnă (anvelope specifice sezonului rece, lanţuri antiderapante, lopată, săculeţ cu nisip, etc.)
În cazul în care viscolul vă blochează în trafic în afara localităţilor, luaţi următoarele măsuri:
- Trageţi pe dreapta. Porniţi luminile de avarie;
- Anunţaţi evenimentul la numărul de urgenţă 112, indicând locul unde aţi rămas blocat. Rămâneţi în autoturism până ce echipele de intervenţie vin să vă salveze. Nu părăsiţi autoturismul!
- Porniţi motorul şi sistemul de încălzire aproximativ 10 minute la fiecare oră, pentru a menţine cald în interior. Când motorul funcţionează, deschideţi uşor geamul pentru ventilarea habitaclului.
- Curăţaţi periodic ţeava de eşapament.
- Mişcaţi-vă pentru a menţine organismul cald, evitând extenuarea.
- Consumaţi lichide pentru evitarea deshidratării.
- Porniţi lumina din interior pe timp de noapte pentru ca echipele de salvare să vă localizeze.
Pentru evitarea producerii incendiilor la locuinţe, IGSU face următoarele recomandări:
- Evitaţi supraîncărcarea sobelor şi nu folosiţi decât materialul combustibil pentru care a fost destinată;
- Aşezaţi o tăviţă metalică în faţa sobei, în dreptul uşiţei;
- Nu aşezaţi în apropierea sobei sau pe aceasta materiale combustibile;
- Stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;
- Nu adormiţi niciodată cu soba aprinsă;
- Nu aşezaţi materiale combustibile în apropierea mijloacelor de încălzire electrice;
- Nu lăsaţi niciodată copiii nesupravegheaţi cu soba aprinsă ori aparatele de încălzire
Text: Echipa Infootopeni