În urmă cu 30 de ani, în anul 1984, apărea la editura Științifică și Enciclopedică din București, lucrarea „ISTORIA AVIAȚIEI ROMÂNE”.
Această carte, pe care o consider deosebit de utilă și valoroasă, prezintă pe parcursul a 742 de pagini, o sinteză atotcuprinzătoare și unitară a tot ce a însemnat aviația română, de la începuturi și până la data apariției volumului respectiv.
În colectivul de autori, ca și în cel al colaboratorilor s-au regăsit personalități și specialiști de mare valoare din domeniul aviației, profesori universitari, generali și ofițeri superiori ai armatei române, oameni de știință, cercetători și ingineri renumiți au contribuit din plin la elaborarea unei lucrări de referință, o adevărată „Biblie” a aviației noastre.
Am avut cinstea și plăcerea să-i întâlnesc și chiar să îi cunosc (mai mult sau mai puțin) pe câțiva dintre autori sau colaboratori; unii mi-au fost profesori la facultate și îi pomenesc ori de câte ori am prilejul, cu respect și recunoștință.
Din parcurgerea lucrării am reținut (cu mândrie și satisfacție) că numele localității noastre -enigmaticul, dinamicul și surprinzătorul Otopeni- a fost menționat de 21 de ori (iclusiv la „Indicele de denumiri geografice”).
Am selectat, prelucrat, rezumat și interpretat textele legate de Otopeni, astfel încât să fie pe înțelesul cititorilor nespecialiști în domeniul aviației.
Ce a rezultat se poate citi în continuare.
162 - Școala Pregătitoare de ofițeri naviganți de la Cotroceni și-a început activitatea în 1921.
În sem II, din anul II se execută program de instruire în zbor, la Aerodromul Pipera sau la Otopeni.
196 - După patru ani de muncă, în 1931, ing. Radu Manicatide a proiectat și construit un motoplanor, cu motor de motocicletă (M3).
Zborurile de încercare au fost efectuate pe tot terenul de zbor de la Otopeni.
258 - Aerocluburile A.R.P.A. (Asociația Română pentru Propaganda Aviației - înființată în 1926) din București și-au desfășurat activitatea de zbor pe terenurile de la Băneasa, Otopeni, Popești-Leordeni, Giulești și Clinceni.
278 - Luptele din zona de nord a capitalei - spre Otopeni - duse în seara zilei de 28 august 1944 - au ajuns la 300 m în fața pădurii Băneasa și la 500 m în fața pădurii Tunari.
281 - În zilele insurecției din august 1944, aviatorii români au desfășurat acțiuni de luptă pe cont propriu sau sprijinite de formațiuni de luptă patriotice, de subunități ale armatei terestre sau de simpli cetățeni din localitățile apropiate și pe aerodromurile Otopeni, Giulești și Popești-Leordeni de lângă București, Petrești, Ianca, etc.
282 - O pagină glorioasă au înscris militarii Bazei 3 aeriene, în ziua de 28 august 1944, când o coloană germană, plecată în noaptea 27/28 august, din zona Otopeni, Tunari, în frunte cu generalii E. Hansen și Alfred Gerstenberg, ajunsese în dreptul localității Balotești. După o luptă inegală, dar aprigă și hotărâtă, militarii români au reușit să captureze 50 de militari inamici și 36 de autovehicule.
284 - Piloții Grupului 7 Vânătoare, comandat de căpitanul aviator Dan Scurtu, decolând de pe aerodromul Boteni, au combinat misiunile de recunoaștere aeriană, cu cele de atac la sol, asupra coloanei germane (condusă de generalii Hansen și Gerstenberg) ce se retrăgea din direcția Otopeni, provocându-i pierderi grele.
287 - În ziua de 25 august 1944, piloții aceluiași Grup 7 de vânătoare au avut ca principală misiune să asigure acoperirea aeriană a unor formații, care au executat în două rânduri, bombardamente asupra trupelor hitleriste, ce opuneau încă rezistență în zonele Băneasa și Otopeni.
358 - La 23 august 1944, lucrau pentru aeronautică mai multe întreprinderi și ateliere, printre care și SEMAT - IAR - OTOPENI.
391 - Aprecieri elogioase s-au făcut la adresa aviației, cu prilejul expoziției de tehnică de aviație, organizată în octombrie 1980, în timpul căreia s-au executat și zboruri demonstrative pe aeroportul Otopeni.
401 - În zilele unui august fierbinte din anul 1944, militarii din batalionul de parașutiști s-au acoperit de glorie, în luptele duse împotriva trupelor inamice din zonele Băneasa, Otopeni, Pipera și Tunari. A se vedea Ordinul de zi nr. 3697/22 OCT. 1944.
442 - Prin Decretul nr. 348/4 OCT 1977 au fost trecute în subordinea TAROM, unitățile de alimentație publică, cu activitate de catering, de la aeroporturile București-Otopeni; la fel B.A.D.A.C. și B.D.T.R.A.
446 - Din anul 1959, prima aerobază a aviației utilitare a fost mutată de la Pipera, pe aeroportul Otopeni. Mai multe amănunte se vor prezenta cu altă ocazie.
471 - În anul 1964, conform H.C.M. nr. 470, Aerobaza aviației utilitare a fost transformată în „Întreprinderea de Aviație Utilitară (I.Av.U.)”, cu sediul la Aeroportul Otopeni (pe latura de sud).
512 - În anul 1953, un grup de muncitori a construit în atelierele „Comisiei Centrale a Aviației Sportive”, de la Otopeni, zece automosoare, pentru tractarea planoarelor, realizate integral cu componente românești.
516 - În 1980 existau în țară trei aeroporturi de nivel internațional: București - Otopeni, Timișoara - Giarmăta, Constanța - M. Kogălniceanu; toate erau dotate cu cea mai modernă aparatură, având piste cu lungimi comparabile.
522 - În anul 1970 a luat ființă „Centrul Național de Protecție Meteorologică a Navigației aeriene”, cu sediul la Aeroportul Internațional Otopeni.
526 - Începând cu 1965, la Aeroportul București-Otopeni s-au instalat echipamente radar pentru dirijarea aeronavelor.
527 - În perioada 1879-1982 s-au instalat sisteme electronice moderne, pentru captarea, transmiterea, prelucrarea și afișarea automată a datelor meteorologice la aeroporturile Otopeni și Timișoara.
Tot în aceeași perioadă s-au înființat stațiile automate de informare aeronautică (AMT) și meteorologică (VOLMET) la Otopeni și Constanța.
593 - În anul 1969 s-a dat în exploatare Aeroportul Internațional București-Otopeni. În numerele viitoare ale revistei „Info Otopeni” vom prezenta mai pe larg acest aeroport, de care se leagă istoria localității noastre, precum și viața otopenarilor.
Datele și informațiile prezentate mai sus au fost redate în ordinea capitolelor din cartea la care s-a făcut referință și nu în ordinea cronologică.
Pentru viitor se impune o completare cu evenimentele din ultimii 30 de ani, în strânsă conexiune a istoriei aviației române cu cea a orașului Otopeni. Rămâne ca o datorie de cinste și onoare pentru noi toți.
Ing. Florinel Alexe
Ofițer tehnic de escadrilă