Învierea Domnului sau Sfintele Paști este cea mai mare sărbătoare religioasă a credincioșilor creștini. Are dată variabilă, dar ziua este întotdeauna aceiași - Duminica.
De obicei luna aprilie este luna sărbătoririi Paștelui, dar uneori, mai rar, ce e drept, Paștele poate avea loc și în luna mai.
Din paginile Sfintelor Evanghelii se desprinde că Însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos a profețit despre patimile, moartea și Învierea Sa. Dar aceste profeții, Sfinții Apostoli și ucenici ai Domnului le-au primit în tăcere, ca și cum n-ar fi crezut în posibilitatea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Însă toate profețiile s-au adeverit: vinderea, arestarea, procesul religios, apoi cel în fața instanței civile romane, osândirea la moarte, suferințele îndurate, răstignirea, moartea, dar mai cu seamă Învierea. Abia după ce Domnul a înviat, ucenicii și-au adus aminte de cuvintele Lui: “Deci când a înviat din morți, ucenicii Săi și-au adus aminte că El zisese acestea și au crezut Scripturii și cuvântului pe care-l spusese Iisus” (Ioan 2.22.).
Minunea Învierii s-a produs a treia zi de la Răstignire, duminica, ziua întâi a săptămânii la iudei, și este relatată de toți Sfinții Evangheliști. Dintre aceștia Sfântul Matei ne lasă o amplă relatare, spunând că s-a făcut cutremur mare și un înger al Domnului, pogorându-se din cer și venind, a prăvălit piatra de la ușa mormântului și ședea deasupra ei. Și înfățișarea lui era ca a fulgerului și îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Și de frica lui s-au cutremurat străjerii și s-au făcut ca niște morți, iar femeile mironosițe (purtătoare de mir) s-au îndreptat spre mormânt dis-de-dimineață cu miresmele pe care le pregătiseră, pentru a unge trupul Domnului. Ajungând la mormânt au văzut că piatra de la ușa mormântului era răsturnată. Drept aceea au putut intra în mormânt, dar acolo au fost întâmpinate de îngerul Domnului care le-a spus că Iisus Nazarineanul cel răstignit a înviat. Așadar, femeile mironosițe sunt primele care găsesc piatra răsturnată de pe ușa mormântului, primele care văd mormântul gol, primele care vestesc Învierea Sfinților Apostoli.
Vorbind despre minunea Învierii, unul din marii teologi români ai veacului xx, mitropolitul Antonie Plămădeală scria: “Știrile despre Înviere ne vin de la martori oculari. Ei L-au văzut murind, L-au îngropat, L-au plâns, și-au pierdut speranța, s-au lepădat de El, și apoi tot ei L-au văzut înviat, deși nu se mai așteptau la așa ceva.”
Și când l-au văzut înviat și-au recăpătat curajul, și au început să-L mărturisească cu îndrăzneală pe Hristos cel Înviat.
Din moment ce credem în Învierea lui Hristos, avem datoria morală de a deveni și noi martori ai acesteia, și alături de sfintele femei mironosițe și de Sfinții Apostoli și ucenici ai Domnului, să mărturisim din noaptea Învierii până la Înălțare, că într-adevăr “Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le!”
AMIN!
